Încă de la începutul crizei pandemice, dar cu o forță mult sporită spre sfârșitul ei, au intrat în scenă manipularea, știrile false și propaganda mincinoasă. Ceea ce s-a numit generic infodemie. Parcă mai mult decât altădată, teoriile conspiraționiste și știrile false i-au atras și pe oamenii educați, nu numai pe cei ignoranți.

O colegă jurnalistă stabilită la Milano, Adela Mohanu, pomenește de conceptualizarea unui efect al acestei ofensive: „coronascepticismul”. Jurnalista este uimită de amploarea pe care o ia acest curent, inclusiv în presa quality.

Amintind că în Milano au murit de Covid-19 aproape 12 mii de localnici, aproape de șase ori mai mulți decât în bombardamentele din Al Doilea Război Mondial, ea se întreabă – cum se face că există atâția „coronasceptici”, oameni care se îndoiesc de veridicitatea sau de virulența virusului?

Când scriu aceste rânduri, oameni de pe întreg Globul au putut să vadă prima pagină din ziarul New York Times o listă imensă cu numele victimelor din cauza noului virus, acestea fiind doar o parte din cei aproape 100 de mii de morți în SUA.

În același timp, filosofi, oameni de afaceri sau politicieni, uneori nume sonore care pot avea credibilitate în fața publicului, susțin teorii ale conspirației, vehiculează informații false sau merg pur și simplu spre negarea crizei.

„Suntem, pe bună dreptate, îngrijorați de proliferarea teoriilor conspiraționiste, dintre care multe susțin că coronavirusul nou nici nu există și că totul e o manipulare uriașă cu scopul de a ne implanta nu știu ce cip malefic prin termoscanare, sau de a ne vaccina, spre marea noastră pagubă. Giorgio Agamben, care susține cu toată seriozitatea că pandemia e un „concept politic”, că medicina e o religie, medicii – sacerdoți și că terapiile sunt liturghii, nu spune, în fond altceva, doar că el vrea să pară mai rafinat intelectual, servindu-se de limbajul deconstrucționismului și abuzând de sensul cuvintelor și al logicii – ceea ce bieții conspiraționiști de rând nu sunt în stare. Deh, n-au atâta școală ca filozoful nostru și nu pot cita din bătrânul Homer în original!”, scrie Andrei Cornea, pe contributors.ro, într-un articol intitulat „Anti-Agamben”.

Iar Alina Bărgăoanu, expert în cadrul grupului pentru combaterea știrilor false al CE, despre fake news-urile care au apărut după declanșarea pandemiei de SARS-CoV-2 spune pentru Ziare.com: „Potrivit cercetării pe care am făcut-o în perioada 20-23 martie pe marginea a cinci narațiuni conspiraționiste (credeți-mă că nici nu prea contează care, intuiția mea este că orice narațiuni am fi pus în chestionar, rezultatele ar fi fost oarecum aceleași), nu am detectat diferențe notabile din punctul de vedere al variabilelor socio-demografice (educație, gen, mediu de rezidență). Mai ales pentru variabila educație, este un rezultat tulburător, care ar putea să ne pună mai mult în gardă. Este un mit că doar «alții» – mai ales «persoane needucate» – răspândesc sau se încred în conspirații”.

Am contactat câțiva specialiști care să analizeze fenomenul din perspectiva lor de expertiză și să ne ofere astfel posibilitatea de a înțelege cum se produc aceste curente de gândire, de ce au priză la public și care sunt scopurile propagandiștilor.

Este important să fie cunoscute aceste fantasme colective pentru că ele, așa cum demonstra psihosociologul Serge Moscovici, se pot transforma în fapte și acțiuni. Iar demonstrațiile de stradă au dovedit-o.